Dor

Au trecut mai bine de doi ani de cand un om a parasit scena si s-a pierdut in uitare. Un om ale carui dedicatie, pasiune, voce si viziune si-au lasat amprenta adanc intiparita in sufletul meu. Oricat as vrea, n-as putea descrie toate trairile resimtite ascultandu-i cantul, toate reflectiile asupra umanitatii, iubirii si nefastului din noi. Si nici n-am sa incerc. In final, ratiunea-mi nu poate intelege motivele pentru a priva omenirea de un asemenea dar. Nu pentru redescoperirea sinelui, nu pentru Dumnezeu, pentru nimic… Tot ce-mi ramane e sa-mi trimit in neant propriile ganduri, in speranta ca undeva, candva, ruga mea si a altora sa-l aduca inapoi.